5200 de trepte

Am dormit puțin noaptea aceasta. Am avut frisoane și am luat pe mine toate hainele groase pe care le aveam (adică două bluze și pufoaica). Atunci când în sfârșit am reușit să adorm, a sunat ceasul.
Am setat alarmele la 01:40, pentru că la 2:00 începem ascensiunea. Ne-am propus să urcăm Adam’s Peak, un fel de munte sfânt al buddhiștilor. Se spune că aici se păstrează urma pașilor lui Buddha, iar pe vârf au construit Sunrise Temple. Ne-am propus așadar să fim acolo la răsărit.
Deși suntem nedormite și obosite, avem un entuziasm nebănuit la pornire. Cum intrăm pe traseu, sunăm clopotul care anunță că un alt pelerin a început drumul. Trecem apoi pe la registrul unde ne trecem numele și primim binecuvântarea (contra cost, desigur). Caietul cu donații e plin de nume de turiști din întreaga lume.
sri lanka itinerar blog iulia din alba iulia (860) sri lanka itinerar blog iulia din alba iulia (862)
Când am decis să urcăm acest traseu pe noapte, am sperat că va fi puțină lume. Nu aveam însă de unde să știm că 1 Martie este sărbătoare națională, de importanță majoră pentru buddhiști fiind și lună plină. Drumul e așadar plin de oameni.
Până pe vârf sunt 5200 de trepte de diferite înălțimi. E obositor și fizic și psihic. Dar pe ultima porțiune se urcă încet, în coloană, așadar nu ne plângem de epuizare pe vârf.
Ne așteptam la un drum spiritual, însă experiența îmi amintește de un caz de la slujba de Înviere de la noi, când unii ajung acolo doar pentru că trebuie să fii noaptea la biserică, însă sprijină bordura cu o sticlă de bere și semințe. Aici sunt călugări, femei cu capul acoperit, dar și trupe de adolescenți care duc după ei boxe zgomotoase. E momentul în care nu aveam stare să o ascult pe Beyonce! Se spune că fiecare călătorie trebuie să ne învețe ceva. Poate lecția acestei urcări a fost să fim mai răbdători și mai empatici. E totuși ceva magic în ascensiunea pe lună plină.
sri lanka itinerar blog iulia din alba iulia (1023) sri lanka itinerar blog iulia din alba iulia (1024)
“Am ajuns la 1 Decembrie de Sri Lanka” spune Ioana. Albaiulienii înțeleg această glumă, pentru restul o pot explica. Sus, la templu, oamenij stăteau înghesuiți ca sardinele. Prindem un culoar bun și ne găsim loc pe scările templului. Era cea mai bună poziție pentru a vedea răsăritul. Când soarele se pregătea să iasă de după nori, a început și slujba buddhistă. Călugării au coborât cu tobe și bețe parfumate, iar când și-au făcut loc între mulțime aproape că ne-au aruncat de pe scări. După faza cu maimuța, acesta a fost cel mai înfricoșător moment al excursiei!
sri lanka itinerar blog iulia din alba iulia (261) sri lanka itinerar blog iulia din alba iulia (262) sri lanka itinerar blog iulia din alba iulia (263) sri lanka itinerar blog iulia din alba iulia (264) sri lanka itinerar blog iulia din alba iulia (874) sri lanka itinerar blog iulia din alba iulia (1025)
Să luăm parte la așa ceva e un moment pe care nu îl vom uita. Rămânem pe vârf mai bine de o oră. La întoarcere, alegem o rută ocolitoare pentru prima porțiune. E mai lungă dar mai aerisită. Mai mult, vedem și cealaltă parte a munților, iar poteca plină de pietre și pârâiașe ne face să ne simțim într-un hike adevărat. Asta desigur, până când ieșim iarăși la lungul șir de scări. E deja trecut de 8, iar soarele începe să bată. Sunt mirosuri de ulei ars amestecate cu cele de bețișoare aromate. Sunt scheletele unor clădiri în care pelerinii dorm așezați pe pungi de plastic. Unii lângă alții, arată ca o tabără de refugiați. Mai jos, la cascadă, oamenii se spală așa, în văzul lumii. Cele 5200 de trepte par mai obositoare la coborât decât la urcat, dar știm că are de-a face și cu căldura.
sri lanka itinerar blog iulia din alba iulia (271) sri lanka itinerar blog iulia din alba iulia (272) sri lanka itinerar blog iulia din alba iulia (273) sri lanka itinerar blog iulia din alba iulia (275) sri lanka itinerar blog iulia din alba iulia (276) sri lanka itinerar blog iulia din alba iulia (282) sri lanka itinerar blog iulia din alba iulia (915) sri lanka itinerar blog iulia din alba iulia (923)sri lanka itinerar blog iulia din alba iulia (290)
Urcă mulți tineri care, așa cum am văzut și la urcare, nu prea au treabă cu spiritualitatea. În schimb, părul roșu al Ioanei e punct de interes pentru ei.
Aproape de ora 10:00 ajungem înapoi la pensiune. Servim micul dejun într-o filigorie suspendată deasupra plantațiilor de ceai. Sri, proprietarul, ne servește ceai din propria lui recoltă. Vreau să dorm puțin înainte să plecăm, când Ioana intră în cameră: “Iuli, îmi pare rău că te trezesc, dar la 12 avem autobuz din Hutton spre mare.” În mai puțin de 10 minute bagajele noastre sunt pregătite. Ne urcăm într-un tuk tuk alături de Artimo, un ucrainian de care ne-a lipit proprietarul pentru a economisi niște bani.
sri lanka itinerar blog iulia din alba iulia (934) sri lanka itinerar blog iulia din alba iulia (936)
Oprim autobuzul de pe drum și de acolo începe lungul drum de peste 5 ore printre munții insulei. O șosea îngustă, cu prăpăstii abrupte de marginea cărora ne apropiem înfricoșător de tare. La fiecare curbă avem impresia că autobuzul se va răsturna, iar gropile ne obligă să ne ținem bine de bara din fața noastră. Dacă cineva se mai plânge de drumurile din România, să vină să facă “terapie” aici. Ajungen pe la 18 în Epilitya, iar de acolo șoferul oprește autobuzul spre Matara. Ucraineanul e tot cu noi și ne urmează buimăcit de stilul “coboară aici, aleargă, agață-te din fugă de următorul autobuz”. Dar cred că se bucură că suntem toți 3 pentru că nu vorbește engleză și îi e destul de greu să se descurce.
Abia acum, așezate pe scaunul din față al autobuzului, suntem sigure unde vom dormi în seara aceasta. Deschidem iarăși Booking-ul (între timp ni s-a actualizat statusul de la “Genius” la “Frequent Genius”) și găsim un hotel pe malul mării în Tangalle. E mult spus “hotel”, pentru că are doar două camere, dar așa se poziționează toți aici, pentru a oferi probabil mai multă încredere călătorilor.
Camera e mare cu in tavan anormal de înalt. Vorba Ioanei, am putea juca volei aici.
E 1 Martie și vrem să luăm o cină la un restaurant mai select, pentru a ne sărbători de Mărțișor.
Ajugem la Cactus, un local direct pe plajă specializat pe seafood. Aflăm că în această zi specială pentru ei nu se pescuiește, așadar singurele opțiuni sunt creveții si calamarii. Serviciul e foarte prost, dar mâncarea e delicioasă. E și cea mai scumpă masă pe care o avem în această țară, 3333 rupee (adică vreo 23 de dolari), ceea ce e oricum cel puțin jumătate prețul pe care l-am fi plătit la noi pentru un așa meniu. Îl cunoaștem și pe bucătar, care e și proprietarul afacerii. Un om foarte cumsecade care își cere sincer scuze pentru gafele ospătarilor.
Cu greu ne mobilizăm până la ATM să mai scoatem bani. Credeam că focurile pe care le vedem seara sunt ceva sărbătoare, dar ne dăm seama că e modul lor de a scăpa de gunoi. Înțelegem și de ce nu am găsit niciun tomberon: ei aruncă gunoiul în fața casei, iar noaptea îi dau foc.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *