Cel mai mare test de încredere

trust yourself

E aproape miezul nopții dar îmi vine să scriu câteva rânduri așa, ca de final de săptămână. Și final de test. Ce test? Cel mai mare test de încredere. 

Poate ați crede că a fost când am încercat un highline sau când m-am balansat pe un hamac atârnat între stâncile de la Ampoița (ah, voi povesti în curând și de nebunia asta!). Nu a fost nici măcar când am urcat pe turnul de la Zlatna, când zău că am avut adrenalina la cote maxime!

Mărturisesc: cel mai mare test de încredere a fost în ultimele 30 de zile. Mi-am adresat provocarea de a rezista 30 de zile fără machiaj. Ok, poate bărbații care citesc această postare vor zice „So what?!”.  În schimb cred că majoritatea doamnelor și domnișoarelor vor recunoaște importanța (uneori chiar vitală!) a machiajului în viața de zi cu zi. De la o bază ușoară de BB Cream la straturi de tencuială placate generos cu șpaclu profesional, fiecare domniță aplică masca după nevoi. Nevoi reale sau nevoi imaginare, desigur.  Și, de cele mai multe ori, nici nu e un lucru rău. Ar fi tristă viața dacă toate doamnele ar umbla nemachiate. Tristă spre sinistră! Și cred de asemenea că în unele joburi un machiaj discret ar trebui să fie parte din uniformă. Dar, cu toate acestea, uneori e bine să lași masca jos. Să înveți să strălucești din interior, mai mult decât ai face-o cu o pudră iluminatoare. Asta mi-am confirmat eu după 30 de zile fără machiaj: că atunci când ai suficientă încredere în tine, poți să zâmbești cu adevărat oricum ai arăta.

Îmi amintesc de Tatiana, o puertoricană pe care am cunoscut-o în Baltimore. Confirmându-și moștenirea genetică, Tatiana avea o voluptate care ar face pe majoritatea femeilor să se învelească în haine negre și largi. Dar ea era altfel: purta rochii mulate, decoltee provocatoare și dansa cum doar puertoricancele știu dansa! Noi, crescute în cultura românească, nu înțelegeam dacă să o admirăm sau să o blamăm.

Acum am înțeles…

Suntem departe de a fi perfecți. Dar cel mai bun lucru pe care îl putem face este să ne acceptăm noi pe noi, așa cum suntem.

Iar Cătă cred că a surprins cel mai bine această stare cu poza de mai jos:

 

hamac

Să nu uit, câteva mențiuni:

– în cele 30 de zile am „trișat” de două ori, atunci când ocazia o impunea expres. Din când în când mai purtam și ruj sau mascara, pentru că la blonde se cere puțin „accent” (pour les connoisseurs)  😉

– a fi fără machiaj nu înseamnă a nu avea grijă de ten. De două ori pe zi, dimineața și seara, demachiere (folosesc o apă micelară autohtonă) și hidratare. Iar cu ocazia aceasta am testat Daje, crema cu venin de viperă și alte 9 ingrediente active. Până voi scrie eu mai multe despre asta, puteți citi ce a scris șAna Morodan câte ceva pe blogul ei.

– cel mai bun lucru în cele 30 de zile este timpul pe care îl câștigi renunțând la machiaj. Și economia la cosmetice, desigur. Știați că industria cosmeticelor este a doua industrie din lume ca cifră de afaceri, fiind bazată aproape integral pe nevoi induse? No comment!

– în cele 30 de zile mi s-a spus de două ori că arăt obosită (iar într-una dintre zile chiar eram!). În schimb, am primit mult mai multe complimente care nu aveau legătură cu chipul. Poate atunci când nu porți mască, oamenii pot să observe dincolo de ea. Și poate că e mai bine așa…

Pinterest

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

two × 2 =