O altfel de cronică de concert

Am fost și noi la concert la Robert. Dar nu vom face o cronică obișnuită de concert. Da, am simțit și noi căldura, înghesuiala, nerăbdarea. Aveam și noi fantezii cum vom smulge paharul cu cuburi de gheață de la domnul din dreapta noastră  și ni le-am vârî în sân, spre răcorire. Ne-am lungit și noi gâturile încercând să vedem și omuleții mici. mici. mici pe scenă, nu doar în ecran.

Am suferit alăuri de ceilalți zeci de mii de fani. Dar nu ne-am supărat. Asta pentru că ne așteptam la ceea ce a urmat. De ce? Pentru că în România organizarea evenimentelor este încă un sport destinat amatorilor. Ai chemat artistul, ai vândut biletele și asta a fost… lucrurile curg de la sine!

Dar la câte evenimente nu ai fost mulțumit de un aspect sau de altul. Dar nu ai făcut nimic pentru asta?! Un concert de 300 de oameni care a început cu 3 ore penalizare, un festival care nu oferea servicii F&B deși era în mijlocul pustietății, sau o conferință unde speakerii nu primescnici măcar un pahar de apă în timpul evenimentului. Îți dai seama că nu e normal, dar societatea îți impune să taci, ca să „nu-i superi pe organizatori”. Că săracii, s-au chinuit să facă ceea ce au făcut. Și de acord, s-au străduit, dar dacă nimeni nu ne arată și părțile negative, cum sperăm să evoluăm?!  Ne ascundem după pălărie și șușotim pe la colțuri, în loc să expunem problema așa cum este.

Este ca un bulgăre de zăpadă care se face tot mai mare. Mai întâi, acceptăm chelnerul de la terasă care nu ne zâmbește și ne aduce comanda greșit. E bine și așa, să nu-l supărăm. Apoi, trecem cu vederea evenimente de 10, 50 sau 300 de persoane care se întâmplă cu greșeli în organizare. Tăcem din nou, că era o trupă dragă nouă și nu am vrea să se simtă prost. Perpetuăm ignoranța pe care o acordăm calității serviciilor. Servicii pe care le mai și plătim în plus! Dacă ți-ai cumpăra un telefon și nu ar merge WiFi-ul la el, ai fi urgent la furnizor cu reclamație. Dar la servicii nu, serviciile le acceptăm așa cum sunt.

Și așa ajungem să validăm servicii de proastă calitate. Dacă acceptăm evenimente micuțe pline de neconformități, de ce ne miră faptul că atunci când se organizează un concert cu 65000 de spectatori lucrurile scapă de sub control?! Ne trezim și noi la sfârșit să ne plângem. La sfârșit, când țânțarul este deja armăsar! Dacă un copil nu știe să rezolve o integrală în clasa a XII-a, te miri că nu a fost pe podium la olimpiada de matematică?!

Noi nu ne-am mirat… ne-am așteptat la asta de la concert. Am ascuns bine în geantă elemente hidratante, iar intrarea am făcut-o cu doar o oră înainte ca RW să anunțe că „For the next two f…g hours, your ass will be mine!” N-ar fi stricat o sticlă de apă în plus, desigur, dar asta nu ne-a oprit să nu ne simțim excelent de bine!

concert robbie williams bucuresti (2)

Așa s-a călătorit spre concert: Brașov-Predeal: 93 min! Nu mai comentez și acest aspect!

concert robbie williams bucuresti (5)
O parte din spectatori focusată pe poze, o altă parte focusată pe cozile interminabile.
concert robbie williams bucuresti (13)
Cel mai populat concert la care am fost! Vorba Cristinei: „Îți dai seama că în public sunt mai mulți oameni decât toți locuitorii din Alba Iulia?!”
concert robbie williams bucuresti (19)
Avem și poză cu biletele. Vrem să le trimitem la Ursus, să vedem dacă ne dau și nouă un 6-pack. Vă anunț, să-l împărțim!
concert robbie williams bucuresti (6)
Iar după un așa concert, cea mai bună idee pe care am găsit-o a fost un „back to the 90’s” party în drum spre mare.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

1 × three =