Pe 3 septembrie am avut plăcerea de a mă plimba pe un traseu adevărat. Nu prea stiu exact cum am ajuns acolo pentru ca a fost una din acele ture cu trezire dis de dimineata si somn intens pana la locul de intalnire. Vreo 3 ore a durat calatoria.

Grupul cu care am mers avea un ritm destul de rapid. Era prima oara cand ieseam cu ei si m-a bucurat sa-i vad ce sprinteni sunt. Traseul frumos, nu prea mult de coborit, nu prea mult de urcat… Niste bolovanis de catarat si ceva jnepeni pentru efectul de picioare julite. Iar varful imi aducea aminte de Tafla de la Cioclovina.

O sambata consumata cu folos!